1. Cu Tine, mersul mi-e-nainte,
Isuse, câte-or mai veni,
și-am mai puțină miazănoapte
/: și tot mai multă miazăzi. :/

R: Lumină, Lumină,
/: Tu-ai biruința cea deplină. :/

2. Deși mi-e crucea mai de piatră
și vântul pare-a se-nteți,
am mai puțină- miazănoapte
/: și tot mai multă miazăzi. :/

3. Vrăjmașu-și pune mai cu ură,
săgeata lui spre-a mă ținti,
dar mai puțin-am miazănoapte
/: și tot mai multă miazăzi. :/

4. Dinspre pustia lumii, norii
sunt tot mai negri zi de zi,
dar mai puțin-am miazănoapte
/: și tot mai multă miazăzi. :/

5. Căci, o, Isus, cu orice clipă
ești mai aici - și vei sosi.
Cu Tine miazănoaptea-i dusă
/: și-n veci voi fi în miazăzi. :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 250.