1. Oricine în genunchi se suie
pân-la iubirea cea mai sus,
pe viata și pe fața lui e
ceva din semnul lui Isus.

R1: Mireasma dragostei divine
cu care-l unge Duhul Sfânt,
e cum ar răspândi din sine
ceva din ceruri pe pământ.

2. Puterea care-l însoțește
în orice stări și-n orice loc,
trezește, cheamă și-nnoiește
ca Sfântul Cincizecimii Foc.

R2: Hristos, prin el, Se face-oriunde
primit și ascultat cu dor,
Hristos, prin el, mereu pătrunde
în orice suflet primitor.

3. Tot mersul lui e dus spre Cruce,
tot rodul lui e bun și greu,
tot ce e-n el e tot mai dulce
și mai plăcut Iui Dumnezeu.

R3: Ferice-acela care suie
pân-la iubirea cea mai sus,
pe fața și pe viața lui e
cerescul semn al lui ISUS.

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 339.
Autor text: Traian Dorz.