1. Cu strigăte de bucurie,
Te laud, Te laud!
Din cea mai cruntă vijelie,
o, Dumnezeul meu, Te laud!

R: Căci în mâna Ta
este viața mea,
și-orice-ar fi să-mi vină,
este spre lumină
/: treaptă de-nălțare, :/
ca să pot cânta,
/: Doamne, slava Ta, :/
mare, tot mai mare!

2. Cu strigăte în rugăciune,
Te laud, Te laud!
Din cea mai neagră-amărăciune,
o, Dumnezeul meu, Te laud!

3. Cu strigăte și cu nădejde
Te laud, Te laud!
Din cea mai crâncenă primejdie,
o, Dumnezeul meu, Te laud.

4. Cu strigăte de biruință,
Te laud, Te laud!
Din cea mai vie suferință,
o, Dumnezeul meu, Te laud!

5. Cu toată ființa mea prea slabă,
Te laud, Te laud!
Oricând, oriunde, și cu grabă,
o, Dumnezeul meu, Te laud!

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 315.