1. Întinderea albă sporește lumina
și-arată mai limpede cerul.
Ajută-mi, din mine, s-arunc toată tina,
Isuse, să-nalț adevărul!

R: Să-mi albești, o, Isus, necurmat
viața mea, viața mea,
ca să pot arăta mai curat
voia Ta, voia Ta!

2. În alburi să-mi fie trăirea întreagă,
în strigăt de muguri și roadă.
Mai strâns, o, Isuse, de Tine mă leagă,
ca felu-Ți deplin să se vadă.

3. Pe calea cea albă țâșnită din Tine,
să pot să m-avânt mai cu soare,
să fiu de folos orișicând, la oricine,
'nălțând harul Tău sfânt și mare!

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 318.