1. Măgaru-i socotit nătâng,
la vietăţi, cel mai din urmă.
/: Poverile pe el se strâng,
și singuratic stă în turmă. :/

2. Copiii râd când îl privesc.
Pe seama lui fac multe glume.
/: Când pot, cu bulgări îl lovesc,
și e batjocorit de-o lume. :/

3. Deşi-i privit ca un mişel,
și-i umilit adânc de soarte,
/: Isus a-ncălecat pe el,
ca spre lerusalim să-L poarte. :/

4. Mântuitorul cel smerit
alege suflete smerite,
/: să-L poarte până la sfârșit
prin lumile nemântuite. :/

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 398
- pentru copii -