1. Cu mâna luminii să-mi prinzi
făptura şi-n soare mi-o ţine,
/: să poţi pretutindeni s-aprinzi,
Isuse, făpturi pentru Tine! :/

2. Cu mâna iubirii să-mi ţeşi
veşminte de ceruri preasfinte,
/: la numărul celor aleşi,
prin mine, s-adaugi-nainte! :/

3. Cu mâna-ndurării să-mi porţi
picioarele mele pe Cale,
/: s-aducă pe-a-harului porţi
pe mulţi în palatele Tale! :/

4. Isuse, DIN TINE am tot,
PRIN TINE fiinţa îmi creşte.
/: Și-n veci PENTRU TINE eu pot,
și vreau să-Ţi slujesc mai cereşte! :/

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 392