1. Te laud! Tu eşti Mântuirea mea,
Milostive Dumnezeu!
Te laud! Din durerea cea mai grea
mă ridici cu-alin mereu!

R: Te laud, Te laud, Te laud,
Slăvite Dumnezeu!

2. Te laud! Tu-mi faci rana, dar în har,
Tu mi-o vindeci liniştit.
Te laud! Mila Ta nu-i cu hotar,
harul Tău nu-i cântărit!

3. Te laud! Tu când laşi câte-un vârtej,
care pare neînfrânt,
Te laud! E un nou divin prilej
să mă-nalţi pe-un pisc mai sfânt!

4. Te laud! Tu ești Tatăl meu Ceresc,
Dumnezeu Cel Nepătruns!
Te laud! Câte-ar fi să pătimesc,
eu în Tine sunt ascuns!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 376