1. Cântarea mea e mică,
dar adevăru-i mare,
/: ce-l poartă și-l înalță
pe orișice cărare. :/

R: /:Isus e Adevărul! :/
Laudă, laudă Lui, laudă Lui!
Oricum mi-ar fi cântarea,
laudă-I cânt numai Lui!

2. Și n-am să tac de teamă,
nici de-s luat cu bine,
/: cât adevărul veșnic
mă umple și mă ține! :/

3. El îmi păstrează viața,
de-aceea-I cânt întruna
/: cu flacăra iubirii,
oricât ar fi furtuna! :/

4. Cântarea mea e slabă,
dar Domnu-n ea e tare.
/: pe El, în orice vreme,
Îl laud cu-nfocare! :/

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 33.