1. Cât de bun ești, Doamne, cât de bun,
bunătăţii Tale mă supun!
/: Peste mine astăzi Te-ai plecat,
şi din starea grea m-ai ridicat! :/

2. Mulţumesc, o, Doamne, mulţumesc
doar prin bunătatea Ta trăiesc!
/: Când vin duhuri rele, ea mi-e scut,
şi sfârşeşte-n mine ce-a-nceput! :/

3. Mă închin, o, Doamne, mă închin,
Ţie-n duh fierbinte şi senin,
/: pentru bunătatea-Ţi ce mi-o dai,
ea mă ocrotește până-n rai! :/

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 245