1. Doamne, vreau, și-Ți cer să fiu
pentru Tine-un foc mai viu,
ca să ard neîncetat,
după cum mă vrei: curat!

R1: Să nu am nimic firesc,
nici când stau, nici când pășesc,
nici când spun și nici când tac,
ci să-Ți fiu întreg pe plac.

2. Când mă pregătesc să-Ți cânt,
fă-mă-n toate, Doamne, sfânt!
Să nu spună gura mea
vorbe dintr-o stare grea!

R2: Ție, ruga când mi-o-ndrept,
dă-mi smerenie în piept,
ca în duh și-n adevăr
să-mi-nalț jertfele spre cer!

3. Când rostesc Cuvântul Tău
izbăveşte-mă de rău,
ca să nu-l spun nimănui
într-un fel în care nu-i!

R3: Doamne, vreau, și-Ţi cer să-mi dai
pentru Tine stări de rai,
ca prin traiul meu frumos,
Tu să ai deplin folos!

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 378