1. Mai curată ca și crinul
este floarea preasfințită
/: a iubirii, care crește
din credință umilită. :/

2. Mai de preț ca bogăția
unei lumi ce se frământă,
/: e iertarea cea primită,
prin credința-n jertfa sfântă. :/

3. Mai adânc decât oceanul
este harul, viu, pe care
/: îl primeşte şi-l urmează
o credință-n închinare. :/

4. Mai întâi de orice faptǎ
este ruga-nlăcrimată,
/: care sufletu-o rostește
cu credință-adevărată. :/

5. Doamne, pururi mi-nnoiește
scumpa Ta credințǎ-n mine,
/: ca orice mișcare-a vieții
Tu s-o poți primi la Tine. :/

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 8.