1. Deşi Lumină ne-nserată,
Mi-ești câteodată miez de noapte!
Isuse, Taină minunată,
trimite-mi luminoase şoapte!
căci numai Tu-mi dai la o parte
mantia tainelor divine,
/: cuprinse-n preasfinţita Carte,
ca să Te vezi doar Tu mai bine! :/

2. Deși Tu ești deplin Alinul,
Mi-ești câteodată grea durere,
când îmi amân voit suspinul,
că Te-am mâhnit, prin neveghere!
Întinde-Ți mâna Ta, Isuse,
și-n pace-adâncă Tu mă pune,
/: să-Ţi dau o viaţă-n stări supuse
și blândă ca o rugăciune! :/

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 323