1. Slăvit să fie Domnu-n veci,
de minunatele-I poteci,
ce ni le dă pe-acest pământ,
să le umblăm spre cerul sfânt!

R: /:Slăvit, slăvit, în veci slăvit,
să fie Domnul Preamărit! :/

2. Când coborâm și când urcăm,
pe El noi vrem să-L ascultăm,
pe El deplin să-L preamărim
și când potecile nu-I știm!

3. Căci mâna Lui de har ne-a prins,
și-n El noi suntem de ne-nvins,
de-aceea spunem azi, prin cânt:
Slăvit să fie Domnul Sfânt!

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 81.