1. Calea cântecelor mele
e în alb înveşmântată,
ea coboară lin din stele
și spre stele e-nălțată.

R: Albul e lumina, albu-i adevăr,
albu-ntreg să-mi vină din slăvitul cer.
Din Isus răsare albul minunat,
El, prin jertfa-I mare, mi l-a dat curat.

2. Traiul meu în albe fapte,
Doamne, fă-mi-l pentru Tine,
fie zi și fie noapte,
albul să se vadă-n mine!

3. Să Te-aştept în alb, Isuse,
albă fie-a mea iubire,
și pe albe cânturi spuse,
să Te-ntâmpin în mărire!

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 211