1. Tu ne porți pe brațul
îndurării Tale,
Doamne-n orice vreme
prin a lumii vale.
R1: /:Tu ne ştii slăbia,
şi ne vezi povara
de cum crapă zorii
până vine seara. :/
2. De aceea-n Tine
ne topim ființa,
ca să nu ne poată
prinde neputința.
R2: /:Mulțumim de brațul
îndurării Tale!
El e viața noastră
fără cânt de iale! :/
I: Cântările Harului, volumul 10, cântare 87