1. Doamne rostul rânduit
de iubirea Ta divină,
/: să mi-l ştiu desăvârşit, (bis)
şi să-l pot plini-n lumină! :/
2. Tu mi-ai spus ca să rămân
în Cuvântul Tău de soare,
/: ca să poţi să-mi fii Stăpân (bis)
şi să-mi dai să-Ţi fac lucrare! :/
3. Pe pământ m-ai aşezat
ca să fiu aşa ca Tine:
/: adevărul întrupat (bis)
şi iubirea-n flăcări pline! :/
4. Calea Ta de veşnic har,
care-aduce mântuire,
/: s-o arăt în mine clar (bis)
în vorbire şi-n trăire! :/
5. Doamne, rostul meu întreg,
care mi l-ai pus în viaţă,
/: fă-mă ca să-l înţeleg, (bis)
pentru slava Ta măreaţă! :/
I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 399