1. Nu-i în puterea mea să scap ne-nvins
de-adânci ispite şi păcate;
/: dar Tu, Isus, mi-ai spus cu glas aprins,
că-mi dai mereu izbândă-n toate. :/
2. Că sunt mai mult decât biruitor,
de voi rămâne-ntreg în Tine,
/: de iau preasfântul Tău Cuvânt izvor
de viaţă-n frământările haine. :/
3. În Tine totul am pe veci deplin:
şi adevăr şi biruinţă,
/: intrare la Părintele Divin
şi viaţă din a Lui Fiinţă. :/
4. Nu-i în puterea mea să trec curat
acum prin întinata lume,
/: dar m-ai cuprins în Tine-adevărat,
şi sfânt mă ţii, prin Sfântu-Ţi Nume! :/
I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 397