1. Doamne, Tu-mi eşti Temelie,
Tu ești Stânca mea cea vie!
Viaţa-ntreagă mi-o zidesc
pe Cuvântul Tău ceresc!
R: Dă-mi Tu har mereu,
să țin duhul meu
în Fiinţa Ta,
să-Ţi pot asculta,
/: glasul Tău divin,
Doamne-n veci, amin! :/
2. Doamne, Tu-mi eşti Rădăcină,
Tu-mi ești Pace și Lumină,
prin al lumii-ntins pustiu,
far îmi e Cuvântul viu!
3. Doamne, Tu-mi ești Mângâiere,
Tu-mi ești Scut, Tu-mi eşti Putere!
Dă-mi tărie ne-ncetat,
prin Cuvântul Tău curat!
4. Doamne-Ți cer prin rugăciune,
darurile Tale bune,
ca să pot să Te ascult
mai frumos, mai sfânt, mai mult!
I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 232