1. Te-ai coborât din stele,
la uşa vieţii mele.
Cu mâna dragoste-ai bătut,
să intri, Doamne, Tu ai vrut.
N-am înţeles divinul grai,
şi n-am deschis când Tu băteai.
/: Dar n-ai plecat, ci-ai stăruit, :/
şi mila Ta m-a biruit!

2. Te-ai coborât din stele
la uşa vieţii mele.
Ce mare-i harul ce-ai adus,
prin Jertfa Ta, iubit Isus!
La mine eu nu mă gândeam,
că strâmb ori drept în trai eram.
/: Dar Tu ştiai că sunt pierdut, :/
de-aceea-n uşă mi-ai bătut.

3. Te-ai coborât din stele,
la uşa vieţii mele.
Îţi mulţumesc că n-ai plecat,
când n-am deschis, ci-ai aşteptat!
Şi Te-am simţit bătând din nou
cu dragostea, ca un ecou.
/: Am auzit, şi Ţi-am deschis, :/
iar Tu m-ai dus în Paradis!

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 328