1. Te laud, Doamne, orişicând,
cu-adâncă închinare,
/: căci numai Tu îmi torni în gând
lumină și cântare! :/

R: Te laud, Te laud!

2. Te laud, Doamne, la-nceput
şi la sfârşit, în toate,
/: căci gându-mi bun Tu l-ai născut,
prin harul Tău se poate! :/

3. Te laud, Doamne, și doresc,
să-mi dai cântări din Tine,
/: c-un duh înalt, nepământesc,
să-Ţi cânt cântări divine! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 270