1. Nu-ţi lăsa înlănţuite
gleznele și-a tale mâini
/: de frământuri zămislite
din necunoscutul mâini. :/

R: Nu-ţi lăsa, nu-ţi lăsa
copleșită viaţa ta,
cu poveri din lumea rea!

2. Tu aleargă înainte
cu ce azi îți este dat,
/: credincios, adu-ți aminte
de Isus, cum te-a-nvăţat! :/

3. Nu-ţi lua poveri din mâine,
când nu știi nici peste-un ceas
/: ce se-ntâmplă și ce-ţi vine,
căci doar nu ești de pripas. :/

4. Grijile ce-ţi vin grămadă,
dă-le toate lui Hristos,
/: nu lăsa pe duh să-ţi cadă
stări din lumea cea de jos! :/

5. Ci încrede-te în mâna
Scumpului Mântuitor,
/: fie-ți ea deplin stăpâna
și acum şi-n viitor! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 312