1. De-aici de jos din lumea morții
eu, Doamne, vin să-Ţi multumesc,
/: că nu mă laşi în voia sorţii
şi nu mă laşi să obosesc! :/

R: Nu mă lași, nu mă laşi,
știu că nu mă laşi!
/: Doamne, Tu, Doamne, Tu
porți ai vieții mele pași! :/

2. Ci-n mâna milei Tale sfinte
mă ţii şi mă-ntăreşti mereu,
/: să pot s-alerg cu rod-nainte
pe drumul încercării greu! :/

3. În dulcea Ta făgăduinţă,
- că Tu cu mine eşti deplin, -
/: mă odihnesc și cu credinţă
îngenunchez și mă închin! :/

4. Și închinarea mea smerită
să n-aibă-abateri sau hotar,
/: ci-adâncă, sfântă și-nnoită,
cum Tu mi-o vrei: în duh şi-n jar! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 134