1. Nu ne-ai făcut ca să trăim
împrăştiati, Părinte,
ci-n unitatea Ta să fim,
prin dragostea-Ți fierbinte!

R: Cât de mulți am fi,
necuprinși în Tine,
singuri vom pieri
pe cărări străine.
Doamne-n Tine-avem
dulce Unitate,
Adevăr Suprem,
Viațǎ şi Dreptate!
/: Doamne-n Tine-avem :/
harurile toate!

2. În Tine la-nceput am fost
zidiți deplin în Tine,
că-n Tine viața-și are rost,
şi Tu-i eşti unic Bine!

3. Pǎcatul ne-a însingurat,
zvârlindu-ne departe
pe-acest pământ împovărat
de fărădelegi și moarte.

4. Preamilostive Dumnezeu,
din stări de pribegie,
Tu vrei să ne aduni din nou
în Tine pe vecie!

5. Prin Fiul Tău, Isus Hristos,
prin jertfa Lui cea mare,
în Raiul vieții luminos
Tu ne-ai gătit intrare.

6. Tu vrei să fim ca la-nceput
nu ce-a făcut furtuna
de-aceea Tu ne-ai renăscut,
sǎ fim cu Tine UNA!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 11.