1. Ce folos scoți tu, iubite,
din prealunga-ți amânare,
/: neprimind deplin Cuvântul
lui Isus, cu ascultare? :/

R: /:Ce folos, ce folos,
fǎrǎ de Isus Hristos? :/

2. Tu nu vezi c-aici e șoapta
luciferică ascunsă,
/: ca sǎ nu-ți lași de-adevărul
inima-n adânc strǎpunsǎ? :/

3. Timpu-n loc tu nu-l poți tine,
și cu el se duce viața
/: ce vei face, când sfârșitul
va veni în trup ca gheața? :/

4. Ce folos ai din frǎmântul
ce-l gândești c-ar fi câștigul?
/: Stai! -Nemulțumirea-ți crește.
E Satana cu cârligul! :/

5. Ascultarea de-adevǎrul
lui Isus, e mântuirea.
/: El îți toarnǎ-n suflet pacea,
iarǎ mâine nemurirea! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 19.