1. Credința este taina
născută-n Cel Divin,
şi-o dăruieşte celui
ce-o caută deplin.

R1: Credința este calea
ce duce-n Dumnezeu,
căci de la El coboară
și suie-n El mereu.

2. Credința poartǎ pururi
sămânța Celui Sfânt,
ca să se nască-n inimi
prin viul Său Cuvânt.

R2: Credința este harul
ce-aduce pe Hristos,
în cel care-o primeşte
în suflet luminos!

3. Credința este dată
de Dumnezeul Drept
doar celui nefățarnic,
și-o vrea adânc în piept!

R3: Căci fără de credință
chiar ce-i uşor e greu,
prin ea e cu putință
să vii la Dumnezeu!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 31.
- definiții ale credinței -