1. Dacă prin-nălţarea mea
Tu Te-nalţi mai bine,
'nalță-mă, prin voia Ta,
Doamne-n pas cu Tine.
Dac-al coborârii drum,
când mi-l pui în faţă,
Te înalţă - chiar de-i fum,
vreau aşa în viaţă!

2. Tu, Cel care m-ai făcut,
mă cunoști în toate;
fă din mine ce-i plăcut
spre Eternitate!
Fă să-Ţi fiu folositor
Sus şi jos în vale,
şi pe soare și pe nor
lumii să-i fiu cale!

3. Pentru a-mele rugi ce-au fost
multe neascultate,
astăzi ştiu: erau c-un rost.
Mulţumesc de toate!
Doamne, când în rugă-Ţi zic:
vezi a mea nevoie,
Tu nu-mi da nimic, nimic,
de nu-Ţi sunt pe voie!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 204