1. Cuvântul meu şi fapta mea,
o, Doamne, dă-le-un înţeles,
/: să poată clar a Te-nălţa
şi-n stări de "munţi" și-n stări de "şes"! :/

2. Eu știu că Tu mi-ai dat un rost
în lumea ce-o străbat grăbit,
/: să fiu așa cum Tu ai fost:
un adevăr ceresc trăit. :/

3. Îţi mulțumesc c-ai început
în mine-a Ta lucrare-n plin,
/: și greul ce-l am de trecut,
Tu mă ajuţi să-l trec senin! :/

4. O, Doamne, dă un înţeles
trăirii mele pe pământ,
/: să ai din ea ceresc cules
de rod plăcut, frumos şi sfânt! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 94