1. Priveşte-o clipă-n jurul tău,
Ogoarele desţelenite,
Te cheamă astăzi Dumnezeu,
Chiar dacă ziua-i pe sfârşite.
Nu refuza chemarea Lui,
/: Te cheamă Domnul cerului!
Cât soarele mai luminează,
Nu sta nepăsător, lucrează! :/

2. Dacă în Dragoste-ai lucrat,
Si-n urma ta ca moştenire,
Urmaşilor tu le-ai lăsat,
Comori de pace şi iubire,
/: De-ai semănat cândva plângând,
Serv credincios foarte curând,
Vei secera cu bucurie,
Doar dragoste şi armonie. :/

3. Dar dacă-n holde printre grâu,
Ai semănat lăsând să crească,
Din zori şi până-n ceas târziu,
Lăstari din firea pământească,
/: Amarnic plânsul tău va fi,
Şi fără glas vei amuţi,
Fiindcă-ai pus sub brazda firea,
Tu vei culege putrezirea. :/

4. Veghează dar în viaţa ta,
Cât încă-s vremi de primăvară,
Ai grijă ce vei semăna,
In urma plugului ce ară!
/: Sămânţa Dragostei cereşti,
În jurul tău să răspândeşti,
Căci daca eşti un rob sau rege,
Ce-ai semănat tu, vei culege! :/

I: Text si versuri: Ilie Belciu, melodie: Teofil Marin