1. Laude și defăimări
nu-i ating pe cei cereşti.
/: Ei sunt dincolo de zări,
unde nu-s săgeţi drăcești. (bis 2) :/

2. Învierea din păcat,
prin credinţa în Hristos,
/: pentru veci i-a strămutat
într-un cer străluminos! (bis 2) :/

3. Duhul lumii li-i străin,
căci au nașterea de Sus.
/: Duhul cerului divin
gând ceresc în ei a pus. (bis 2) :/

4. Laude și defăimări
sunt de jos, de pe pământ;
/: se târăsc pe-a-lui cărări,
n-au aripi spre cerul sfânt! (bis 2) :/

5. Liniştiți şi-ncrezători,
fraţii mei, să fim mereu!
/: Noi suntem mai sus de nori,
și-L slăvim pe Dumnezeu! (bis 2) :/

I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 262