1. Fă-mi inima, în temere de Tine,
să fie necurmat, Părinte,
să poată adevărul Tău în mine
să locuiască-n duh fierbinte!

R: În adevărul Tău deplin
să umblu, Doamne, mai senin,
şi orişice mișcare-a mea
să poarte voia Ta în ea!

2. Fă-mi inima întreagă aplecată
în neoprită adorare,
să poată-n toată calea Ta curată
să Ţi-o arate-n ascultare!

3. Fă-mi inima să-Ţi cânte preamărire,
Părinte-n stare sfântă, Ţie!
Prin Fiul Tău, deplină odihnire
îmi dai acum și-n veşnicie!

I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 109