1. În ceasurile negre,
tu spune ne-ncetat:
durerea-mi are-un capăt,
apoi e-un har bogat!
Aceasta e lumina
pe care Dumnezeu
o dă numai credinţei,
să treacă orice greu!
2. Când vine-apoi ispita
pe cerul tău senin,
şi te cuprinde somnul
căci nu mai simţi vreun chin,
oprește-te și-ndreaptă-ți
credinţa spre Hristos,
doar El te izbăveşte
de-un diavol luminos!
3. Și în durerea neagră,
și-n cerul fără nor,
tu nu lăsa din frâne
să fie-n voia lor!
Ci înnoieşte-ţi pururi
credinţa în Isus,
să poți trăi cu roadă
de jos și până Sus!
I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 24