1. Gândirea cea adevărată
ne-nalță mai adânc mereu.
Ea toamnă-n duh de orice dată
gândiri adânci din Dumnezeu!
R: Gândurile noastre,
mai presus de astre,
/: să le dăm avânt :/
cu aripi smerite
din tot ce-i pământ.
Toate înspre slava
Domnulul Preasfânt!
2. Nu lăsa mintea ca să zboare
spre văile de pe pămănt,
și nici din ceruri să doboare
vreun adevăr frumos și sfânt!
3. Prin Duhul să-nnoim gândirea,
să poarte-n ea mai luminos
credința dreaptă și iubirea,
și gândul Domnului Hristos!
4. Avem cu noi o mărturie
ce zilnic s-o-nălțăm deplin.
Trăirea noastr-așa să fie:
un steag, un nume: SUNT CREȘTIN!
I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 224