1. Ai ațipit fără să știi
Și ești lipsit de bucurii,
Te-ai învățat doar căldicel
Și nu-ți mai este dor de cer.
Ai adormit fără a știi
Că Domnul vieții va veni
Îți place starea fără har
Și jertfa fără foc pe-altar.

R: Dar vai că vine Domnul și oare ce va fi?
Când marea Lui sosire dormind ne va găsi?
Veniți în grabă mare acum să ne trezim,
Ca cele cinci fecioare, cu Mirele să fim.

2. În starea-n care te găsești,
Tu ai ajuns făr` să veghezi,
Ai căutat să împlinești
Doar faptele ce sunt firești.
Azi necredința te-a cuprins
Nu mai ai dor de Paradis,
Aduni valori ce te orbesc
Și nu mai vezi ce-i sfânt, ceresc.

3. Căci vremea-n care te găsești
Cât de ușor poți să te pierzi,
Să uiți de-al mântuirii dar,
Să uiți de jertfa din Calvar.
O, tu popor nu continua
Să zaci în starea ta cea grea,
Privește înspre-al tău Păstor
Ce te îndeamnă iubitor!