1. Să mă despart desăvârşit,
o, Doamne, de dreptatea mea,
şi să primesc în duh smerit
dreptatea Ta - deplin pe ea.

R: O, Dumnezeule Cel Drept,
ajută-mi să primesc în piept
dreptatea şi-adevărul Tău
oricând în veacu-acesta rău!
Curate să le pot purta,
să fiu supus din Casa Ta!

2. De multele "dreptăți" de jos,
ajută-mă ca să mă rup,
oricât de bun şi de frumos
ar fi câştigul pentru trup!

3. Toţi oamenii-au dreptatea lor,
dar, Doamne, Tu îmi spui ceresc,
prin adevărul sfinților:
dreptatea Ta s-o urmăresc!

4. Şi vreau dreptatea Ta deplin,
chiar singur de-ar fi să rămân.
Ca fiu supus, c-un duh smerit,
căci Tu-mi eşti Tată şi Stăpân!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 397