1. Te laud la acest sfârşit!
Din harul Tău am făptuit!
/: Căci tot ce-i bun, Tu-i eşti Izvor,
Părinte-a toate Creator! :/

R: Te laud şi Te preamăresc,
Părinte-al harului ceresc!
Te laud, Dumnezeu Slăvit,
Părintele meu preaiubit!

2. Te laud! Nu voi înceta
să-Ți cânt cu foc mărirea Ta,
/: căci Tu eşti Dumnezeu Etern;
făptura-n laudă mi-aştern! :/

3. Te laud! Să-mi trezeşti mereu,
şi duh şi trup, o, Tatăl meu,
/: ca să Te-ascult, să-Ți cânt aprins,
un cânt în adevăr cuprins! :/

4. Te laud, prin Isus Hristos,
o, Dumnezeul Credincios!
/: Te laud şi smerit mă-nchin,
acum şi-n veci de veci, amin! :/

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 290