1. Mai mare-i cinstea de-a fi robul Tău,
Isus, decât stăpân în veacul rău;
şi-i mai plăcută crucea-n trup înfrânt,
decât pe tronu-ntregului pământ.

R: Aşa ai fost, Isus,
când ai venit la noi,
un Rob deplin supus,
sub jugul de nevoi.
În lumea de păcat,
n-ai vrut ca împărat!

2. Mai bine-i cu-adevărul prigonit,
decât în al minciunii cort slăvit.
Minciuna are tată pe satan,
înflăcărat al lui Hristos duşman!

3. Mai bună-i starea de străin acum,
decât cu casă-aici, fără de drum.
Şi Tu, Isuse-ai fost aici străin,
iar eu pe-a Tale urme sfinte vin!

4. Ca Tine vreau să fiu, Isuse-aici,
prin mine, slava Ta să Ți-o ridici!
Da, vreau deplin să Te înalț mereu,
Mântuitor Preasfânt şi Dumnezeu!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 289