1. ¹ Nu te mânia pe cei răi, nu privi la ei cu jind,
² c-ai să-i vezi cosiți ca iarba, ca verdeața vestejind.
³ Crede-n Domnul, fă ce-i bine, umblă credincios oricând
⁴ El să-ți fie desfătarea și-ți va da tot ce-ai în gând.
2. ⁵ Lui tu soarta-ncredințează-ți, crede-n El, El va lucra,
⁶ El va face să-ți străluce dreptul ca lumina Sa.
⁷ Taci-naintea Lui și-așteaptă, cu nădejde stai smerit,
nu te mânia pe cel rău când în rău a izbutit.
3. ⁸ Părăsește și iuțimea și mânii și supărări,
căci acestea-ți vor aduce numai rele și-ntristări.
⁹ Fiindcă toți cei răi, de Domnul, vor fi sigur nimiciți
dar câți cred Întrânsul, țara moșteni-vor fericiți.
4. ¹⁰ Încă mai puțină vreme și nu va mai fi cel rău,
vei privi să-l vezi... zadarnic, nu va mai fi-n locul său;
¹¹ cei blânzi moșteni-vor țara dată-n binecuvântări,
vor avea belșug de pace, bucurie și-ndurări.
5. ¹² Cel rău face planuri contra celuia neprihănit,
și-mpotriva lui scrâșnește dinții, cel nelegiuit.
¹³ Însă Domnul stă și râde de cei răi și de-al lor gând,
căci El vede că le vine și-a lor zi curând, curând.
6. ¹⁴ Cei răi săbii scot și arcuri, să-l doboare pe sărac
pe neprihăniți să-i junghie și pe cei ce bine fac;
¹⁵ însă sabia lor intră tot în inimile lor,
arcurile lor se sfarmă și-n țărână se cobor.
7. ¹⁶ Mult mai mult face puținul celuia cu gând curat,
ca belșugul mare-al celor răi, cu silă adunat.
¹⁷ Brațul celor ce fac răul în curând va fi zdrobit
dar cel fără de prihană, va fi pururi sprijinit.
8. ¹⁸ Domnul știe toată viața celor care sunt cinstiți,
moștenirea lor va ține pe toți vecii nesfârșiți.
¹⁹ Ei în zi nenorocită, de rușine nu-s lăsați
vor ajunge-n vremi de foame, dar din toate sunt scăpați.
9. ²⁰ Dar cei răi pier, pier ca fumul și ca iarba din pășuni
²¹ cel rău ia-mprumut și nu dă, dar cu milă dau cei buni.
²² Cei milostiviți de Domnul țara o vor stăpâni,
dar cei blestemați de dânsul nimiciți se vor sfârși.
10. ²³ Domnul întărește omul când îi place calea lui,
²⁴ de se-ntâmplă ca să cadă, doborât de moarte, nu-i.
²⁵ Am fost tânăr și-acum iată sunt bătrân... cât am trăit
încă n-am văzut pe omul fără vină părăsit.
11. Nici pe-urmașii lui cerșindu-și pâinea lor îndurerați,
²⁶ căci el dă milos, și-urmașii lui sunt binecuvântați.
²⁷ Fugi de rău, fă ce e bine și pe veci vei dăinui,
²⁸ căci, iubind dreptatea, Domnul pe-ai Lui nu-i va părăsi.
12. Ne-ncetat cei buni, sub paza Domnului vor fi păstrați,
dar cei răi, cu-a lor sămânța nimiciți vor fi și-uitați;
²⁹ cei buni stăpâni-vor țara și vor sta pe veci în ea
³⁰ ei vestesc înțelepciunea și dreptatea pururea.
13. ³¹ Legea Domnului i-e-n suflet celui bun - și-i neclintit,
³² cel rău caută să-l omoare, ne-ncetat stă la pândit.
³³ Dar în mâinile lui rele cel bun nu e părăsit,
când va fi la judecată n-o să fie osândit.
14. ³⁴ Tu nădăjduiește-n Domnul și păzește calea Lui,
că-ai să fii-nălțat în țară, pe cei răi ai să-i răpui.
³⁵ L-am văzut pe cel rău, tare, ca și-un verde pom părea,
³⁶ dar când am trecut în urmă, era smuls, nu mai era.
15. ³⁷ Uită-te la omul care este fără vicleșug,
el de pace are parte și de fii și de belșug.
³⁸ Dar cei răzvrătiți, cu toții, până-n veci sunt nimiciți,
și sămânța lor, urmașii, au să fie prăpădiți.
16. ³⁹ Izbăvire-aduce Domnul celor ce-s pe placul Său
El le este-Ocrotitorul la necaz, când sunt și-n greu.
⁴⁰ El i-ajută totdeauna, de cei răi îi va scăpa
pentru că se-ncred Întrânsul și-n credincioșia Sa.
I: Cântările Psalmilor, Psalmul 37
Autor text: Traian Dorz