1. Dă-mi, Doamne, dragostea de adevăr!
Tot timpul ce-l trăiesc, din tălpi la păr,
/: să fiu pătruns de adevărul Tău, :/
și să-l iubesc, când trec prin veacul rău!

R: Să iubesc cu foc, să trăiesc cu foc
adevărul Tău în orice loc!
Și să nu mă tem, când mărturisesc,
Doamne, adevărul Tău ceresc!

2. Dă-mi, Doamne, dragostea de adevăr,
să-l pot-nălța de-aici și până-n cer!
/: Să nu știrbesc din felul său nimic, :/
nici când gândesc, sau scriu, sau cânt, sau zic!

3. Dă-mi, Doamne, dragostea de adevăr!
Aceasta-i ruga mea, aceasta-Ți cer!
/: Și cât mai sunt în cortu-mi de pământ, :/
vreau sfântul adevăr să-l-nalț ne-nfrânt!
Amin, amin!

I: Cântările Harului volumul 15 nr. 71