1. Ce mai ai când n-ai iubire,
tu, ce spui că eşti creştin?
Ce dovezi spre mântuire
mai aduci la cei ce vin?

R: Dacă n-ai iubirea
cerului de Sus,
n-ai nici mântuirea
dată de Isus!

2. Căci credința cea curată,
care zici c-o porți mereu,
are-n sine-adevărată
dragostea din Dumnezeu!

3. Adevărul totdeauna
cu iubirea, sunt un trup.
Viața lor e-n toate UNA,
nu au părți care se rup.

4. De ai adevăru-n tine,
dragoste-l arată-n plin,
şi-n ispita grea ce-ți vine,
dovedeşti că eşti creştin!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 242