1. Câteodată calea Ta
trece printr-o beznă grea;
/: Doamne, ca să poți să-mi creşti (bis 2)
noi lumini dumnezeieşti! :/
2. Câteodată harul Tău
mă coboară-adânc în hău;
/: Doamne, ca să poți să-mi dai (bis 2)
veşnice comori de Rai! :/
3. Câteodată-n planu-Ți sfânt,
Tu mă laşi să fiu înfrânt;
/: Doamne, ca să-nvăț mereu (bis 2)
că Tu-mi sprijini duhul meu! :/
4. Câteodată Te ascunzi,
ca să poţi să mă pătrunzi,
/: Doamne, mai desăvârşit, (bis 2)
să-mi dai harul felurit! :/
5. Mulțumesc că nu mă laşi
doborât de-ai mei vrăjmaşi,
/: Doamne, ci mă-nveți deplin (bis 2)
să Te laud mai divin! :/
I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 174