1. Atunci iubeşti cu-adevărat,
cât poţi să te supui deplin
la cel iubit neîncetat
/: în fapte și în duh senin! :/

R: Dragostea, dragostea!

2. Iubirea e din Dumnezeu,
o au doar cei născuţi din El.
Şi pentru ea nimic nu-i greu,
/: e cerul cu preasfântu-i fel! :/

3. Cu dragostea mărturiseşti
că eşti urmaş al lui Hristos,
prin ea smerit te dăruieşti
/: în slujba Lui, evlavios! :/

4. Atunci iubeşti cu-adevărat,
când lui Hristos tu te supui.
Atunci spre toţi, înflăcărat,
/: Îl-nalți pe El, și toate-a-Lui! :/

I: Cântările Harului, volumul 16, cântarea 163