1. Te laud, Doamne, din încercări,
căci Tu le-ngădui pentru mine,
prin toate să Te-nalț pe Tine,
/: mai clar, frumos şi tot mai bine! :/

R: Te laud, Te laud
în veci de veci, Te laud!

2. Te laud, Doamne, și-n beznă grea,
Tu vrei să-mi fii deplin Lumină,
să am trăirea tot mai plină
/: cu roadă limpede, divină! :/

3. Te laud, Doamne, și-n văi adânci,
ca și pe creste minunate,
cu laude înflăcărate
/: acum şi în eternitate! :/

I: Cântările Harului, volumul 16, cântarea 190