1. Să nu iubesc pe nimeni și nimic
decât cu dulcea Ta iubire.
Și necurmat, o, Doamne, să-mi ridic
fiinţa, ca să-Ţi cânt mărire!
R: Să Te iubesc, să pot iubi
cu dragostea din Tine,
cât, Doamne, pe pământ voi fi,
să Te înalţ mai bine!
2. Să-mi crești iubirea fără timp, deplin,
și duhul ascultării sfinte,
acum și-n vecii nesfârșiți ce vin
c-o dragoste tot mai fierbinte!
3. Căci de la Tine vine darul bun,
din cerul Tău preasfânt coboară,
şi dragostea Ta-mi ardă, ca s-o spun
că ea-i din Tine-a mea comoară!
I: Cântările Harului, volumul 16, cântarea 351