1. Cine e ca Tine oare
în sfințenie aşa,
ca să-Ţi semene sub soare?
Unde voi putea afla?
Nici măcar a înţelege
cât de Sfânt și Mare eşti,
ori pe cine aş alege
nu va ști cât preţuieşti.

2. Adâncime-nțelepciunii
fără seamăn pe pământ,
trece marginile lumii,
până-n cerul Tău preasfânt.
Din lumina Ta măreaţă
doar o rază noi vedem,
din această scurtă viaţă
s-o cunoaștem nu putem.

3. Tu ești Cel ce porţi în Tine,
taine de nemaivăzut,
doar în veacul care vine
vom vedea ce n-am ştiut.
Vom pricepe tot ce-n lume
ne-a rămas ascuns de tot,
despre Marele Tău Nume,
Dumnezeul Savaot!

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 27
Text: D. Tămășan