1. În vifor, furtună, 'napoi să nu dai nici-un pas,
că Domnu-i pururea cu tine
și-n luptă îţi spune: "Fii tare, Eu n-o să te las,
încrede-te deplin în Mine!

R: Să-mparţi în jur lumină,
așa-i porunca divină;
viața ta să fie
pururi o sfântă făclie.

2. Ajută trudiţilor vieţii să urce în sus,
că nu-i altă faptă mai bună,
din plin răsplătirea primi-vei când dulce
pe-ai Săi cu dor și drag i-adună.

3. Te-nalță pe culmi de credinţă în soare și vânt
să simţi puterea cum îţi creşte!
Și poartă în suflet iubirea şi veşnicul cânt,
pentru Acel ce te iubeşte.

4. Împrăștie zilnic sămânţa pe-ntinsul ogor,
privește cum azi te aşteaptă,
și-ndeamnă la lucru, căci timpul se duce în zbor,
din somn pe fraţii tăi deşteaptă.

I: Cântările Domnului, volumul 1, cântarea 335
Text: I. Nicoară