1. Pacea, Doamne, fără Tine,
unitatea în afara Ta,
/: sunt nişte-nşelări străine, :/
/: ce nu poţi Tu binecuvânta! :/

R: Să mă cercetez, să mă cercetez,
Adevăru-n mine să-l păstrez!

2. Căci în înger de lumină
se-nveşmântă-n taină cel vrăjmaş,
/: dar lăuntru-i numai vină :/
/: şi-n trăirea de afară-i laş! :/

3. Doamne, Ţi-ai rostit Cuvântul,
adevărul luminos şi sfânt,
/: şi nici cerul, nici pământul :/
/: nu Ți-l poate doborî înfrânt! :/

4. Fără Tine nu-i vreun bine
orişicât eu m-aş trudi mereu,
/: Ţie slavă se cuvine, :/
/: Sfânt şi Minunat eşti Dumnezeu! :/

I: Cântările Harului, volumul 17, cântarea 409.