1. Întoarce cât se poate, de ce voiești să pieri,
îndepărtat de Domnul în veșnice dureri?
Întoarce cât se poate, căci dacă tot amâi,
se poate pe vecie în moarte să rămâi.

2. N-ai și tu oare-n ceruri ființe dragi ce-au dus
o inimă întoarsă şi sfântă lui ISUS?
N-ai vrea să fii la Domnul cu-acei care-i iubeşti?
De nu te-ntorci, pe dânşii, în veci nu-i întâlnești.

3. Și n-ai tu oare-n lume fiinţe dragi ce-acum
urmează cu credinţă pe-al Domnului sfânt drum?
Curând ei se vor duce și-n veci n-ai să-i mai vezi,
de nu te-ntorci la Domnul, ca ei și tu să crezi.

4. Întoarce cât se poate, cât este încă zi,
cât uşa nu-i închisă și cât mai eşti aci.
Căci vremea dacă trece şi harul s-o lua,
chiar dac-ai mai întoarce, tu n-ai să poţi intra.

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 95
Text: Traian Dorz