1. Cui să-mi plâng durerea
şi-ntristarea grea,
cui să-mi spun necazul,
suferinţa mea?

R: Fiecare-şi are
suferinţa sa,
nimeni nu mă poate,
Doamne ajuta.

2. Suspinând, la Tine
vin împovărat,
mângâie-mi ISUSE
sufletu-ntristat.

3. Tu dai bucurie
fără de sfârșit,
sufletului care
toţi l-au părăsit.

4. Dă-mi și mie pacea
mântuirii az'
și-mi înseninează
plânsul meu obraz.

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 132
Text: I. Marini