1. Carte vie, Carte vie,
Dumnezeu - din veșnicie
mi-a trimis-o-n har și mie,
să-nțeleg iubirea-I vie:
că nu-i rău să nu se ducă
și nu-i bine să nu vie,
Carte vie, Carte vie!

R: Te laud și mă-nchin,
Veșnic Dumnezeu, amin.

2. Mulțumesc cu stăruință,
că mi-a pus în duh credință,
ca să trec prin suferință
cu senin și umilință,
să-nțeleg tot adevărul,
să mă rog cu pocăință
mai cu foc și stăruință!

I: Cântările Harului volumul 17 nr. 134