1. Iubirea e lumină
de-oriunde se arată;
/: ea are-o faţă plină
și spate niciodată! :/

R: Lumina străluceşte,
în veci nu se opreşte!

2. Iubirea nu se-ascunde
când este-adevărată,
/: ea-i soare şi pătrunde
prin ceaţa-ntunecată! :/

3. Iubirea îşi împarte
lumina-i minunată
/: la toți, străin și frate,
ea n-are nicio pată! :/

4. Creștinul e iubire
din ceruri i-este dată.
/: Hristos i-i strălucire
în veșnicia toată! :/

I: Cântările Harului, volumul 17, cântarea 252